Ce se dă, de fapt, la Evaluarea Națională la matematică? Analiza subiectelor 2021–2026

Actualizat: 5 septembrie 2026.

Orice elev de clasa a VIII-a aude aceeași propoziție: „învață tot, că poate să pice orice". E adevărat că programa trebuie parcursă integral — dar subiectele reale spun o poveste mult mai precisă. Am luat toate cele șase subiecte oficiale de sesiune principală date la Evaluarea Națională la matematică în iunie 2021–2026 — 108 cerințe în total — și le-am clasificat una câte una, pe capitole. Nu impresii, nu „se zice că": numărătoare pe documentele publicate de Ministerul Educației, cerință cu cerință.

Ce numără pagina asta și ce numără paginile pe teme. Aici se numără capitolul fiecărei cerințe, pe cele șase variante oficiale de sesiune principală din 2021–2026 — 108 cerințe, un eșantion mic și recent, ales ca să arate ce se dă acum. Paginile pe temă numără altceva: fiecare cerință dată vreodată din acea temă, pe tot corpusul oficial transcris, 2010–2026, fiecare cu enunțul din documentul ministerului și cu rezolvarea ei — de pildă paralelogramul, cu 266 de cerințe, prisma și cubul, cu 243, sau triunghiul, cu 163. Cifrele de acolo sunt mai mari fiindcă acoperă 17 ani și toate sesiunile, nu șase variante de iunie. Pagina asta răspunde la „ce pică cel mai des"; paginile pe temă răspund la „ce s-a cerut exact din tema asta". Lista lor completă e pe ghidul Evaluării Naționale.

Concluziile sunt mai clare decât ne așteptam. Iată-le.

1. Împărțirea pe capitole: cine domină examenul

Fiecare cerință valorează 5 puncte (90 de puncte + 10 din oficiu). Iată câte cerințe a primit fiecare capitol pe cele șase variante:

Primul loc nu e o surpriză: numerele reale și operațiile (fracții, radicali, puteri, ordinea operațiilor) deschid fiecare subiect. Surprizele vin după: pe locul al doilea stau patrulaterele (paralelogram, dreptunghi, romb, pătrat, trapez) cu 13 cerințe, iar imediat după ele corpurile în spațiu, cu 12 — amândouă înaintea triunghiului, care are 10. Corpurile în spațiu — capitolul de care se tem cei mai mulți — valorează constant 10 puncte, două cerințe în fiecare variantă, fără excepție.

2. Aceleași teme, la aceleași poziții din subiect

Aici e constatarea mare a analizei. Subiectul are 18 cerințe așezate pe „sloturi" tematice, iar unele sloturi cer același lucru în toate variantele oficiale de la trecerea la formatul actual, în 2021.

Numărătoarea de mai jos e făcută pe aceleași șase variante din tabloul de sus și e refăcută de fiecare dată cu scriptul descris la „Metodologie și surse". Tabelul are toate cele 18 poziții ale subiectului, nu doar pe cele constante, ca să se poată aduna. Atenție la ce se numără aici: tabloul din secțiunea 1 numără capitolul fiecărei cerințe, iar tabelul de mai jos numără tipul de sarcină de la fiecare poziție. Sunt două întrebări diferite pe aceleași 108 cerințe, așa că o poziție poate avea aceeași sarcină în toate variantele și, totuși, capitole diferite: la I.6 se cere de fiecare dată să judeci o afirmație sau să citești o diagramă, dar afirmația e când despre o problemă-text, când despre o ecuație, când despre doi radicali.

În toate cele șase variante, 11 dintre cele 18 cerințe au avut același tip de sarcină — adică 55 din cele 90 de puncte ale lucrării. Asta nu înseamnă că exercițiul se repetă: enunțul e altul de fiecare dată, iar la Subiectul al III-lea punctele se împart între subpunctele a) și b). Înseamnă că știi din septembrie ce ți se cere la fiecare poziție și că recapitularea se poate așeza pe poziții, nu pe noroc.

Două precizări de citit împreună cu tabelul: la II.2, în toate cele șase variante enunțul conține un unghi, dar configurația din care vine unghiul diferă — bisectoarea unui unghi de două ori (2021 și 2025), drepte paralele tăiate de o secantă o dată (2026), unghiuri opuse la vârf o dată (2022), o perpendiculară pe o dreaptă o dată (2023) și un triunghi isoscel o dată (2024) — cele șase variante, fără rest. Iar la II.6 și III.6 se schimbă corpul, nu tema.

Cinci sloturi au avut o singură abatere în șase variante: prima cerință a Subiectului I (ordinea operațiilor, cu excepția anului 2021), a patra a aceluiași subiect (o fracție sau un număr zecimal, cu excepția lui 2025), a cincea tot de acolo (cei patru elevi cu răspunsuri de comparat, cu excepția lui 2021), a treia cerință a Subiectului al II-lea (triunghiul, cu excepția lui 2022) și a cincea a Subiectului al III-lea (patrulaterul, cu excepția lui 2024). Restul de două poziții — I.3 și III.4 — au avut câte două abateri fiecare.

3. Cercul — capitolul subestimat

Cercul a apărut la fiecare examen din 2021 încoace la subiectul II.5, iar în 2024 și 2026 a primit și o a doua cerință, la subiectul III — cu tot cu relații metrice. În total, 8 cerințe pe cele șase variante — mai puține decât cele 10 ale triunghiului, dar prezente fără excepție. E printre capitolele des lăsate la urmă la recapitulare, pentru că se face târziu în clasa a VII-a. Numărătoarea spune altceva: în fiecare dintre cele șase variante, 5 puncte au venit din cerc, la Subiectul II.5.

4. Corpurile în spațiu: mereu două cerințe, mereu aceeași capcană

În fiecare variantă, un corp apare la II.6 (grilă) și altul la III.6 (rezolvare completă). Inventarul celor 12 cerințe de pe cele șase variante: cubul de 5 ori, prisma de 3, piramida de 2, paralelipipedul și conul câte o dată.

Subpunctul b) de la III.6 este ultima cerință a lucrării și cere de fiecare dată o relație de poziție în spațiu: distanța de la un punct la un plan de 5 ori (2021, 2022, 2023, 2024, 2026) și o perpendicularitate de drepte o dată (2025) — 6 din 6 variante. E tipul de exercițiu care merită antrenat până la automatism, pentru că poziția lui în subiect nu s-a schimbat.

5. Ce lipsește (și de ce contează)

La fel de grăitor e ce nu a apărut: pe cele șase variante ale formatului actual, nicio cerință de probabilități — deși capitolul e în programă și în manuale — și nicio cerință de medie aritmetică. Organizarea datelor apare ca citirea unei diagrame sau a unui tabel, la Subiectul I. Mulțimile și intervalele au apărut de două ori în cele 108 cerințe. Nu vă bazați pe asta ca pe o garanție — programa rămâne integral „materie de examen" — dar, la organizarea timpului de recapitulare, proporțiile de mai sus sunt ce s-a dat efectiv, nu ce se presupune.

6. Arhiva pe care se poate exersa numărătoarea

Analiza de mai sus se poate reface, pentru că documentele sunt pe site. Pe Matepolis sunt transcrise 134 de documente oficiale ale Ministerului Educației pentru proba de matematică de la Evaluarea Națională, din 2010 până în 2026:

Lângă ele stau 87 de simulări scrise de noi, în structura oficială — în total 221 de probe cu barem pentru clasa a VIII-a. Distincția contează la citit: cifrele din această pagină sunt numărate numai pe cele șase documente oficiale de sesiune principală din 2021–2026, nu pe simulările proprii.

Transcrierile anilor dinainte de 2021 poartă, fiecare, o notă de format: până în 2021, Subiectul I cerea doar rezultatul, iar Subiectul al II-lea cerea rezolvare completă. Ca să poată fi lucrate pe ecran în formatul de azi, la cerințele de grilă au fost adăugate variante de răspuns greșite, care nu apar în documentul original; nota e scrisă pe fiecare test în parte. Din același motiv, toate cifrele acestei pagini se numără numai pe variantele din 2021 încoace, care sunt în formatul actual.

Exersează pe ce ai citit

În aplicație, clasa a VIII-a are 221 de probe de Evaluare Națională cu barem și notă pe loc, plus 97 de lecții și 574 de exerciții rezolvate pe cartonașe. Deschide-le din pagina Evaluării Naționale sau direct în aplicație.

Cum transformi analiza în plan de pregătire

1. Săptămânile 1–2: sloturile cu tema fixă de la Subiectul I și al II-lea. Segmente și mijloace (II.1), unghiuri (II.2), patrulaterul (II.4) și calculul cu ordinea operațiilor (I.1). Toate au lecții pas cu pas și mini-lecții cu exerciții rezolvate, iar materia clasei a VIII-a e strânsă pe hub-ul clasei a VIII-a.
2. Săptămânile 3–5: cele trei sloturi care aduc nota mare. Expresia algebrică de la III.2, funcția de gradul I de la III.3 și corpul din spațiu de la III.6, cu distanța punct-plan. Verifică întâi ce știi cu testul inițial de matematică pentru clasa a VIII-a, apoi lucrează pe fișele de lucru ale clasei a VIII-a.
3. Apoi, simulări cronometrate. Începe cu examenele oficiale transcrise: cel din iunie 2026, cel din iunie 2025 și cel din iunie 2021, primul an al formatului de azi. Restul sunt pe pagina Evaluării Naționale, iar ce intră în programă e detaliat pe ce intră la Evaluarea Națională.
4. Numerele și operațiile se antrenează zilnic, nu într-o săptămână dedicată: 17,6% din cerințele clasificate au intrat la „numere reale și operații" — ordinea operațiilor, fracții, radicali, module, divizibilitate — iar viteza fără greșeli vine din obișnuință.
5. Datele examenului — probele și zilele lor — sunt pe calendarul Evaluării Naționale 2027, cu sursa oficială pe fiecare rând.

Metodologie și surse

Actualizat: 5 septembrie 2026. Toată pagina are o singură populație, ca cifrele ei să poată fi adunate între ele fără capcane.

Corpusul: cele șase documente oficiale de sesiune principală din 2021–2026 — 108 cerințe. Sunt toate examenele de sesiune principală (iunie) date în formatul de azi, cel intrat în vigoare în 2021, câte unul pe an: 2021 varianta 3, 2022 varianta 2, 2023 varianta 1, 2024 varianta 7, 2025 varianta 7 și 2026 varianta 1. Sesiunile de rezervă, sesiunile speciale, modelele de subiect, simulările naționale și examenele de dinainte de 2021 (alt format) nu sunt incluse. 6 × 18 = 108 cerințe.

Corectură, 5 septembrie 2026. Până la această dată, pagina număra șapte documente și 126 de cerințe, pentru că trecea la sesiunea principală din 2023 și Varianta 5, cu explicația că „în 2023 ministerul a publicat două variante ale probei din sesiunea principală, amândouă susținute efectiv de elevi în iunie 2023". Afirmația era greșită și a fost retrasă. Varianta 5 din 2023 este subiectul sesiunii de rezervă: vine din arhiva publicată de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație sub numele EN_VIII_2023_Matematica_rezerva.zip, iar transcrierea ei de pe site se numește chiar Examenul oficial de rezervă — Evaluarea Națională 2023. Sesiunea principală din 2023 este Varianta 1, singura din acel an care intră aici. Toate cifrele paginii au fost recalculate pe cele șase documente; comanda din paragraful următor le tipărește, una câte una.

Cum e făcută numărătoarea. Un script versionat citește documentele transcrise de pe site, decupează cele 18 cerințe ale fiecărei variante și le numără. Alegerea capitolului pentru fiecare cerință este o decizie editorială, luată de noi cerință cu cerință și scrisă în script, nu o potrivire de cuvinte-cheie. Regula e una singură și se aplică la fel la toate cele 108 cerințe: capitolul e dat de obiectul principal cerut în enunț (ce trebuie aflat), nu de obiectele care apar doar în context și nu de figura din care vin datele problemei. Două arbitraje care trag în direcții opuse arată cum se aplică: la 2025 II.5, triunghiul echilateral înscris în cercul de centru $O$ dă toate datele, dar se cere măsura unui unghi înscris, deci cerința se numără la „Cercul"; la 2025 III.4, pătratul $ABCD$ dă datele (perimetrul lui, 48 cm) și un vârf, dar se cer perimetrul triunghiului echilateral $ACE$ și o distanță până la o dreaptă a lui, deci cerința se numără la „Triunghiul". Scriptul refuză să tipărească dacă vreo cerință a rămas fără capitol sau dacă vreun capitol e trecut la o cerință care nu există. Tabloul din secțiunea 1 (capitolul fiecărei cerințe), tabelul sloturilor din secțiunea 2 împreună cu defalcarea obiectelor de la II.2 (tipul de sarcină de la fiecare poziție, citit din enunț), numărul de cerințe de cerc din secțiunea 3, inventarul corpurilor și defalcarea subpunctului III.6 b) din secțiunea 4, absențele din secțiunea 5 și cifrele de la „Exersează pe ce ai citit" sunt, toate, ieșirea aceleiași comenzi, fără opțiuni în plus — mai multe întrebări diferite puse aceluiași corpus de 108 cerințe. Fiecare defalcare are poarta ei: dacă vreo cerință nu intră în niciunul dintre coșurile enumerate, dacă una ar intra în două deodată, sau dacă suma coșurilor nu dă exact cele șase variante, scriptul refuză să treacă — așa nu poate rămâne pe pagină o enumerare care acoperă cinci variante din șase.

Tabelul sloturilor acoperă toate cele 18 poziții. Fiecare poziție din subiect are în script un tipar scris peste enunț, iar eticheta din tabelul de mai sus este chiar eticheta tiparului din script, copiată cuvânt cu cuvânt. Tiparele nu au însă aceeași putere de discriminare, iar comanda o tipărește pentru fiecare, ca să nu fie nevoie să ne credeți pe cuvânt: patru dintre ele — I.5, III.1, III.2 și III.3 — nu se potrivesc la nicio cerință de pe altă poziție. La III.1, de pildă, formula „Justifică răspunsul" apare la toate cele șase cerințe de pe poziția aceea și la niciuna dintre cele 102 cerințe de pe celelalte 17 poziții. Altele sunt largi: tiparul de la II.2 („un unghi în enunț") se mai potrivește la 30 din cele 102, iar cel de la I.4 („o fracție ordinară sau un număr zecimal în enunț") la 15 — se numără doar potrivirile din enunț, figurile fiind scoase înainte de căutare. De aceea „6 din 6" se citește „la poziția asta, în toate cele șase variante", nu „numai la poziția asta". La pozițiile de geometrie (II.1–II.6, III.4, III.5 și III.6) tiparul caută obiectul numit în enunț — cuvântul „triunghi", „cerc", „trapez", „prismă" și celelalte —, nu tipul de raționament cerut de problemă; la III.4 și III.5 se folosesc, literă cu literă, tiparele deja verificate pentru „triunghi" (II.3) și „un patrulater" (II.4), alese după capitolul majoritar al poziției. Scriptul refuză să treacă dacă vreo poziție rămâne fără tipar sau dacă apare una care nu există în format, tocmai ca o cifră „11 din 18" să nu se poată scrie peste o listă incompletă; el tipărește apoi și punctajul care revine celor două grupe (55 și 35 de puncte, control: 90). Tot din aceeași comandă vine și verificarea că fiecare dintre cele 108 cerințe poartă „(5 p)" în antet — de acolo cele 90 de puncte plus cele 10 din oficiu.

Ce nu numărăm. Nu numărăm simulările scrise de Matepolis: ele arată ce am scris noi, nu ce a dat ministerul. Nu extindem afirmațiile despre sloturi înainte de 2021, pentru că formatul examenului era altul.

Sursele: subiectele publicate de Ministerul Educației pe subiecte.edu.ro și pe pagina Evaluării Naționale de pe edu.ro; edițiile mai vechi sunt disponibile prin arhiva Internet Archive, site-ul ministerului păstrând public doar anii recenți. Analiza poate fi citată cu link către această pagină.

Întrebări frecvente

Ce a picat cel mai des la Evaluarea Națională la matematică? Pe cele 108 cerințe clasificate din sesiunile principale 2021–2026, primul loc îl au numerele reale și operațiile cu ele — 17,6% din cerințe. Urmează patrulaterele, cu 12,0%, corpurile în spațiu, cu 11,1%, segmentele și unghiurile, cu 10,2%, și triunghiul, cu 9,3%.

Se repetă subiectele de la Evaluarea Națională? Enunțurile nu se repetă. Sarcinile, da: 11 dintre cele 18 cerințe ale subiectului au cerut același lucru în toate cele șase variante oficiale ale formatului actual, adică 55 din cele 90 de puncte ale lucrării.

Ce nu a apărut deloc în ultimii ani? Pe cele șase variante ale formatului actual nu a apărut nicio cerință de probabilități și nicio cerință de medie aritmetică, deși ambele sunt în programă. Programa rămâne integral materie de examen, deci absența lor nu e o garanție pentru anul viitor.

Cât din examen se poate pregăti „pe poziții"? Cele 11 cerințe cu tema constantă înseamnă 55 din cele 90 de puncte ale lucrării, la care se adaugă cele 10 puncte din oficiu. Celelalte șapte cerințe, 35 de puncte, și-au schimbat tema de la o variantă la alta. „Tema fixă" nu înseamnă punctaj sigur: la Subiectul al III-lea, fiecare cerință se împarte între subpunctele a) și b).

Sunt copil de clasa a VIII-a. De unde încep? De la testul inițial pentru clasa a VIII-a, ca să vezi ce a rămas din clasele V–VII, apoi de la sloturile din secțiunea 2, în ordinea din planul de mai sus.

Sunt părinte și nu am făcut matematica asta. Cum îmi ajut copilul? Nu e nevoie să știți rezolvările. Tabelul din secțiunea 2 vă spune ce fel de cerință vine la fiecare poziție din subiect: puteți urmări, o dată pe săptămână, care dintre cele 11 poziții cu temă constantă încă îi dă bătăi de cap și pe care le rezolvă singur. Pe pagina Evaluării Naționale, fiecare probă are barem și dă nota pe loc, deci progresul se vede fără să corectați dumneavoastră.

Cât de des se schimbă structura examenului? Structura de azi — 18 cerințe, 6+6+6, 90 de puncte plus 10 din oficiu — e în vigoare din 2021. Înainte de 2021, Subiectul I cerea doar rezultatul, iar Subiectul al II-lea cerea rezolvare completă. Metodologia și programa se aprobă prin ordin de ministru și se publică pe edu.ro.

Sunt părinte: nota de la simulările de pe site intră undeva? Nu. Sunt exerciții de antrenament, cu barem și notă orientativă, folositoare ca să vedeți unde se pierd punctele. În media de admitere intră doar notele de la examenul propriu-zis; cum se calculează media e explicat pe calculatorul de medie de admitere.