Poligon: definiție
Poligonul este o figură geometrică plană, închisă, mărginită numai de segmente (laturile) legate cap la cap. Numele lui vine de la numărul de laturi.
Elementele poligonului
- Laturile – segmentele care formează conturul; suma lungimilor lor este perimetrul.
- Vârfurile – capetele laturilor; un poligon cu n laturi are n vârfuri.
- Unghiurile – câte unul în fiecare vârf, deci tot n.
- Diagonalele – segmentele care unesc două vârfuri nealăturate; un poligon cu n laturi are n × (n − 3) : 2 diagonale (patrulaterul 2, pentagonul 5, hexagonul 9).
- Suma unghiurilor (poligon convex) – (n − 2) × 180°: triunghiul 180°, patrulaterul 360°, hexagonul 720°.
Exemplu: 3 laturi → triunghi; 4 laturi → patrulater; 5 laturi → pentagon; 6 laturi → hexagon; 7 laturi → heptagon; 8 laturi → octogon; 10 laturi → decagon; 12 laturi → dodecagon.
Vezi și: Patrulater, Poligon regulat
