Acasă · Clasa a XII-a · Învață ușor · Integrala nedefinită

Ce este integrala nedefinită?

Lecția pe scurt · clasa a XII-a · Integrala nedefinită

Este mulțimea tuturor primitivelor unei funcții pe un interval, nu o singură funcție. Scrierea strânge la un loc toate funcțiile care diferă printr-o constantă: pentru rezultatul este , deci și , și . Simbolul înseamnă chiar mulțimea funcțiilor constante, iar corectitudinea se controlează derivând înapoi.

Integrala nedefinită a lui pe un interval este mulțimea tuturor primitivelor lui acolo, notată . Scrierea înseamnă , unde este mulțimea funcțiilor constante pe — nu o literă oarecare, ci un obiect cu nume.

Notația se citește pe bucăți: semnul integral adună, este funcția de integrat, iar spune care literă este variabila. Derivarea și integrarea stau una în oglinda celeilalte: , adică derivarea desface exact integrarea, în timp ce , adică integrarea desface derivarea numai până la o constantă.

Liniaritatea se demonstrează prin derivare: și pentru ; la membrul stâng este , iar cel drept o singură funcție. În calcul, rețeta are trei etape: prelucrare algebrică, liniaritate, tabel — iar se scrie o singură dată, la final. Mulțimea a funcțiilor care admit primitive pe , cu adunarea, este monoid comutativ în care orice element este simetrizabil.

De reținut

  • este mulțimea primitivelor lui pe interval, nu o funcție
  • , iar
  • liniaritatea: numai pentru

Greșeala tipică

Se scrie câte o constantă după fiecare termen, atunci când integrala se sparge într-o sumă. Toate acele constante se adună într-una singură, care se trece o dată, la sfârșitul calculului.

Exerciții din această mini-lecție

  1. Egalitatea pe intervalul înseamnă că:

    • a) este singura primitivă a lui pe
    • b) mulțimea primitivelor lui pe este
    • c) este o funcție, pentru un fixat
    • d) numai în câteva puncte ale lui
    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: b) mulțimea primitivelor lui pe este

    În membrul stâng stă o mulțime de funcții, nu o funcție: este mulțimea funcțiilor constante pe , iar înseamnă . Egalitatea are loc pentru că, pe un interval, orice două primitive diferă printr-o constantă.

  2. Pe intervalul , integrala este egală cu:

    • a)
    • b)
    • c) nu există
    • d)
    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: a)

    Primitivele funcției nule sunt exact funcțiile constante, deci . Tocmai de aceea regula se enunță cu : pentru membrul stâng este mulțimea , iar membrul drept ar fi funcția nulă, singură.

  3. Pe intervalul , este egală cu:

    • a)
    • b)
    • c)
    • d)
    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: d)

    Prin liniaritate, , și , cu un singur la final. Varianta cu pierde factorul , iar cea cu derivează în loc să integreze.

Întrebări conexe

În ce ordine se aplică cele două operații inverse la integrale?

Contează, fiindcă rezultatele diferă. Derivând o integrală nedefinită se ajunge înapoi exact la funcția de plecare, în timp ce integrând o derivată se obține funcția plus mulțimea constantelor. Integrarea reface funcția, dar nu și valoarea de la care s-a plecat.

Ce condiție cere scoaterea unei constante în fața integralei?

Ca ea să fie nenulă. Pentru un factor nul, membrul stâng devine mulțimea funcțiilor constante, iar cel drept ar fi o singură funcție, deci egalitatea cade. Regula se enunță de aceea cu restricția scrisă explicit.

Care sunt cele trei etape ale calculului unei integrale nedefinite?

Întâi prelucrarea algebrică, prin care fracțiile, produsele și radicalii se aduc la o sumă de termeni simpli. Apoi liniaritatea, care sparge integrala în bucăți și scoate constantele. La urmă tabelul, aplicat fiecărui termen în parte.

Ce se obține integrând derivata unei funcții?

Funcția însăși, la care se adaugă mulțimea constantelor: . Informația pierdută este tocmai valoarea inițială, care nu se poate reconstitui din derivată; ea se recuperează dintr-o cerință suplimentară.

Ce spune notația de sub semnul integral?

Semnul lung arată adunarea, între el și stă funcția de integrat, iar ultima parte numește litera care joacă rolul variabilei. Fără ultima parte, într-o expresie cu mai multe litere nu s-ar ști ce se integrează și ce se ține fix.

Ce structură algebrică formează funcțiile care admit primitive?

Un monoid comutativ față de adunare, în care fiecare element are simetric. Suma a două funcții care admit primitive admite primitive, funcția nulă joacă rolul neutrului, iar opusa unei astfel de funcții rămâne în mulțime.

Oamenii mai întreabă și: mulțimea primitivelor unei funcții · constanta de integrare · de ce se scrie dx · liniaritatea integralei · cum verific o integrală nedefinită

🚩 am găsit o greșeală

Trimite pagina asta: WhatsApp Facebook

Toată matematica școlii, pas cu pas.
Rezolvă exercițiile pe ecran, pas cu pas — cu ajutor exact acolo unde te blochezi, punctaj automat și baremul la un click, dacă vrei să-l vezi.

Rezolvă în Matepolis →

Aceleași lecții, în aplicație. Gratuit acum, integral. Fără reclame, fără plăți în aplicație, fără date de card.

Descarcă din App Store Descarcă de pe Google Play

Continuă cu