Cât este limita din ln de 1 plus x, supra x?
Lecția pe scurt · clasa a XI-a · Limitele fundamentale cu exponențială și logaritm
Este , atunci când tinde la zero. Rezultatul se obține scriind raportul ca logaritm dintr-o putere și folosind faptul că se apropie de numărul . Ruda lui apropiată este — atenție, , nu . Amândouă spun că lângă zero exponențiala și logaritmul se poartă ca funcții de gradul întâi.
Rapoartele și dau în nedeterminarea , iar nicio prelucrare algebrică nu ajunge: rezultatul nu e un număr algebric, ci vine de la numărul . Puntea este definiția limitei cu șiruri.
Se demonstrează întâi limita cu logaritm: din și rezultă Apoi, cu substituția (justificată: , iar pentru , exponențiala fiind injectivă), se obține ⚠️ Valoarea este , nu ; ele coincid doar pentru . Corolare: și rapoartele răsturnate.
Toate spun, de fapt, un singur lucru: lângă zero, exponențiala și logaritmul se comportă ca funcții de gradul întâi, cu coeficientul , respectiv . Pentru baza coeficientul devine și dispare din formule. Valori de control: , .
Formele compuse cer, ca la sinus, ca și pe o vecinătate redusă, iar substituția se justifică în scris. Tehnica: dacă la exponent sau în logaritm stă , la numitor se construiește tot , prin amplificare. Atenție: nu este .
De reținut
- , nu
Greșeala tipică
Se răspunde la limita raportului , prin analogie cu cea de la logaritm. Valoarea corectă este ; ele coincid numai pentru baza .
Exerciții din această mini-lecție
Calculați .
- a)
- b)
- c)
- d)
Vezi răspunsul
Răspuns corect: a)
Este chiar limita fundamentală cu exponențială, pentru : valoarea este . Varianta b) este greșeala clasică a lecției — răspunsul e corect numai pentru baza ; varianta d) este limita corolarului cu .
Calculați .
- a)
- b)
- c)
- d)
Vezi răspunsul
Răspuns corect: d)
În logaritm stă , la numitor avem ; scriem , deci expresia devine . Varianta b) răstoarnă raportul coeficienților.
Calculați .
- a)
- b)
- c)
- d)
Vezi răspunsul
Răspuns corect: c)
Amplificăm cu : . Cu , care tinde la și se anulează doar în , forma compusă dă , deci limita este . Varianta a) uită coeficientul de la exponent.
Întrebări conexe
Cum recunosc într-o limită că trebuie folosită o formulă fundamentală?
Când raportul duce la nedeterminarea zero supra zero, iar la numărător apare o exponențială sau un logaritm din care se scade valoarea lui în punctul respectiv. Notezi atunci cu o literă nouă expresia care tinde la zero și aduci limita la forma pe care o știi.
Cât este limita din x supra ln de 1 plus x?
Este tot , fiindcă raportul este inversul unei expresii care tinde la , valoare nenulă. Regula funcționează la toate cele cinci limite fundamentale: răsturnând raportul, răstorni și rezultatul, atât timp cât el nu este zero.
Cât este limita din logaritm în baza a de 1 plus x, supra x?
Este . Se obține trecând la logaritm natural cu formula de schimbare a bazei: , iar raportul cunoscut tinde la . Pentru rezultatul se întoarce la .
De ce ln x nu se confundă cu ln de 1 plus x?
Pentru că formula fundamentală cere ca sub logaritm să stea plus ceva mic. Expresia se aduce la forma potrivită prin substituția , abia apoi se aplică rezultatul. Fără pasul acesta calculul iese greșit.
Ce valori aproximative au ln 2 și ln 10?
Aproximativ , respectiv . Sunt bune ca valori de control: dacă rezolvi și obții , comparația cu arată imediat că răspunsul a fost dat fără coeficientul .
Cum justific substituția la o limită cu exponențială?
Scrii ce notezi și de ce ai voie: la arăți că tinde la zero și că rămâne diferit de zero pentru , exponențiala fiind injectivă. Fără cele două propoziții, baremul taie punctele pasului.
Oamenii mai întreabă și: limita din ln de 1 plus x · limita fundamentală cu logaritm · limita din a la x minus 1 supra x · limite fundamentale cu exponențială · de ce apare ln a la limită
