Ce este o parte stabilă?
Lecția pe scurt · clasa a XII-a · Parte stabilă și lege indusă
O submulțime a lui din care compunerea nu iese niciodată: pentru orice rezultatul rămâne tot în . Atunci restricția legii la este ea însăși lege de compoziție și se numește lege indusă, notată cu același semn. De pildă, produsul a două numere impare rămâne impar, în timp ce suma lor iese pară: .
O submulțime a lui se numește parte stabilă în raport cu legea dacă pentru orice — compunerea a două elemente din nu iese niciodată din . Atunci restricția lui la este ea însăși lege de compoziție pe și se numește legea indusă; se notează cu același semn, fiindcă regula de calcul nu se schimbă, ci doar mulțimea.
Demonstrația are trei pași: scrii forma generală a elementelor lui (de pildă , sau , sau ), calculezi și îl aduci la aceeași formă, apoi tragi concluzia explicit. Respingerea cere un singur contraexemplu complet calculat. Verdictul se dă mereu în raport cu o lege anume: numerele impare sunt parte stabilă față de înmulțire, dar nu față de adunare.
Pe o mulțime finită totul devine vizual: este parte stabilă exact când sub-tabla formată din liniile și coloanele elementelor lui nu conține niciun element străin. La intervale se lucrează cu forma factorizată: din rezultă , deci este parte stabilă. Intersecția a două părți stabile este parte stabilă; reuniunea, în general, nu. Legea indusă moștenește asociativitatea și comutativitatea, dar nu elementul neutru.
De reținut
- este parte stabilă dacă pentru orice
- se moștenesc asociativitatea și comutativitatea, dar nu și elementul neutru
- intersecția a două părți stabile rămâne parte stabilă
Greșeala tipică
Se verifică stabilitatea doar pe câteva perechi de numere. Concluzia pozitivă cere o demonstrație cu litere, valabilă pentru orice pereche din mulțime.
Exerciții din această mini-lecție
Care dintre mulțimile de mai jos nu este parte stabilă a lui în raport cu înmulțirea?
- a) numerele pare
- b) numerele impare
- c) numerele de forma , cu
- d)
Vezi răspunsul
Răspuns corect: c) numerele de forma , cu
Contraexemplul se scrie într-un rând: , iar nu este de forma . În general , deci produsul e mereu multiplu de . Celelalte trei sunt stabile: produsul a două numere pare este par, al două impare este impar, iar pe toate cele patru produse rămân în mulțime.
Fie și două părți stabile ale lui în raport cu . Care afirmație este adevărată?
- a) numai este parte stabilă
- b) numai este parte stabilă
- c) și , și sunt părți stabile
- d) niciuna dintre ele nu este, în general, parte stabilă
Vezi răspunsul
Răspuns corect: a) numai este parte stabilă
La intersecție, dau și , deci . La reuniune, cele două elemente pot veni din mulțimi diferite și nicio ipoteză nu ne mai apără: în , mulțimile și sunt stabile, dar iese din reuniunea lor.
Pe se consideră . Care mulțime nu este parte stabilă?
- a)
- b)
- c)
- d)
Vezi răspunsul
Răspuns corect: d)
Dacă și , ambele paranteze sunt negative, produsul lor este pozitiv și : rezultatul sare peste capătul intervalului. Contraexemplul concret: . Primele două sunt stabile pentru că produsul a două numere de același semn e pozitiv, iar este stabilă fiindcă .
Întrebări conexe
Este mulțimea numerelor pare parte stabilă față de înmulțire?
Da. Produsul a două numere pare, , rămâne par, deci nu iese din mulțime. Ea este stabilă și față de adunare, dar nu conține elementul neutru al înmulțirii, așa că legea indusă acolo nu are neutru.
Sunt numerele impare parte stabilă față de adunare?
Nu. Suma a două numere impare iese pară, deci părăsește mulțimea: . Față de înmulțire, dimpotrivă, ele formează parte stabilă, produsul a două impare rămânând impar. Verdictul depinde de operație.
De ce intervalul deschis de la a la plus infinit este parte stabilă?
Pentru legea , din și rezultă că produsul este pozitiv, deci compusul depășește pe . Forma factorizată face demonstrația imediată, fără niciun calcul suplimentar. Același argument arată că și intervalul închis se comportă la fel.
Ce parte stabilă are orice lege de compoziție?
Mulțimea întreagă, care se potrivește definiției fără niciun calcul. La legile cu element absorbant se adaugă și mulțimea formată numai din acel element: la forma factorizată, este parte stabilă, fiindcă .
Este intersecția a două părți stabile tot parte stabilă?
Da. Dacă rezultatul rămâne în fiecare dintre cele două mulțimi, atunci el se află și în partea lor comună. Reuniunea, în schimb, nu are proprietatea aceasta: compunând un element din prima cu unul din a doua poți ieși afară.
Ce se schimbă la legea indusă față de legea de la care se pornește?
Numai mulțimea pe care lucrezi; regula de calcul rămâne aceeași, de aceea se folosește același semn. Pe o mulțime finită, legea indusă se citește ca sub-tablă: păstrezi doar liniile și coloanele elementelor rămase.
Oamenii mai întreabă și: parte stabilă · lege de compoziție indusă · cum arăt că o mulțime e parte stabilă · submulțime stabilă · restricția unei legi
