Cum recunosc punctele de nederivabilitate?
Lecția pe scurt · clasa a XI-a · Recapitulare: continuitate și derivate
Calculezi derivatele laterale și le compari. Finite și egale înseamnă funcție derivabilă; diferite, cu cel puțin una finită, dau punct unghiular; infinite și de semne contrare dau punct de întoarcere; infinite și egale dau tangentă verticală. Filtrul care scurtează totul rămâne continuitatea: acolo unde funcția se rupe, derivabilitatea nici nu se mai discută.
Două unități, o singură logică: continuitatea spune că funcția nu se rupe, derivabilitatea spune că nici măcar nu se frânge — și a doua o cere pe prima.
Continuitatea în se verifică în trei pași: există; cele două limite laterale există și sunt egale; valoarea comună este chiar . Verificarea din definiție rămâne pentru funcțiile pe ramuri, cele cu modul și cele cu parte întreagă — restul sunt continue „din construcție".
La discontinuități, cuvântul care se pierde este finite: speța I cere ca ambele limite laterale să existe și să fie finite; altfel punctul e de speța a II-a, iar saltul nici nu se definește.
Derivata este . Funcția are derivată dacă limita există în și este derivabilă dacă limita e și finită. Diagnosticul se pune cu derivatele laterale: finite și egale — derivabilă; diferite, cu cel puțin una finită — punct unghiular; infinite și de semne contrare — punct de întoarcere; infinite și egale — tangentă verticală. Filtrul care scurtează totul: dacă nu e continuă în , nu e derivabilă acolo.
Teoremele se citează cu toate ipotezele: Fermat (punct de extrem interior, funcție derivabilă acolo), Rolle (continuă pe intervalul închis, derivabilă pe cel deschis, valori egale la capete), Lagrange, L'Hôpital. Iar consecințele se numesc mereu împreună cu proprietarul: „Consecința 2 a teoremei lui Lagrange", nu doar „Consecința 2".
De reținut
- laterale finite și egale înseamnă funcție derivabilă
- diferite, cu una finită: punct unghiular; infinite și opuse: punct de întoarcere
- speța întâi cere limite laterale finite
Greșeala tipică
Se sare peste verificarea continuității și se trece direct la derivatele laterale. Într-un punct de discontinuitate funcția nu poate fi derivabilă, oricât ar ieși calculele.
Exerciții din această mini-lecție
Funcția , pentru și , are în :
- a) punct de discontinuitate de speța I, cu saltul
- b) punct de discontinuitate de speța a II-a
- c) continuitate
- d) punct unghiular
Vezi răspunsul
Răspuns corect: b) punct de discontinuitate de speța a II-a
Ambele limite laterale în sunt : ele există, dar nu sunt finite, iar speța I le cere pe amândouă finite. Punctul este deci de speța a II-a, iar saltul nu se definește. Formularea „speța I înseamnă că limitele laterale există" este exact greșeala pe care o dărâmă acest exemplu.
Funcția , , are în :
- a) punct unghiular
- b) punct de întoarcere
- c) derivată finită
- d) tangentă verticală: derivata există și este , dar funcția nu e derivabilă
Vezi răspunsul
Răspuns corect: d) tangentă verticală: derivata există și este , dar funcția nu e derivabilă
Raportul tinde la din ambele părți, deci derivata există în , dar este infinită: funcția nu e derivabilă. Punctul de întoarcere cere derivate laterale infinite de semne contrare, ca la , iar punctul unghiular cere derivate finite și diferite, ca la .
Funcția , pentru și pentru , este derivabilă în pentru:
- a) ,
- b) ,
- c) ,
- d) ,
Vezi răspunsul
Răspuns corect: c) ,
Se pun ambele condiții, în ordine. Continuitatea: , iar limita la dreapta este , deci . Derivabilitatea, prin Consecința 3 a teoremei lui Lagrange: pe ramura stângă , pe cea dreaptă , deci și apoi . Fără continuitate, derivabilitatea nici nu se pune.
Întrebări conexe
Ce diagnostic dau derivatele laterale infinite și egale?
Tangentă verticală, fără colț și fără întoarcere. Funcția are derivată în punct, dar nu este derivabilă acolo, fiindcă valoarea comună nu este un număr. Etalonul rămâne în origine.
Ce se verifică în trei pași la continuitatea într-un punct?
Că valoarea funcției există acolo, că cele două limite laterale există și coincid, și că valoarea lor comună este chiar acel număr. Verificarea din definiție se face la funcțiile pe ramuri, cu modul sau cu parte întreagă.
Cum se citează o consecință a teoremei lui Lagrange?
Împreună cu numele teoremei: formularea completă este „Consecința 2 a teoremei lui Lagrange”, nu prescurtarea de un cuvânt. Baremul cere formularea completă, fiindcă altfel nu se știe la ce rezultat te referi.
Ce funcții cer verificarea continuității din definiție?
Cele scrise pe bucăți, apoi cele în care apare modulul sau partea întreagă. Celelalte moștenesc continuitatea din funcțiile uzuale care le compun, deci primesc o justificare de un rând.
Ce ipoteze se citează întotdeauna la teoremele de analiză?
Toate, fără excepție: la Fermat, punct de extrem interior și funcție derivabilă acolo; la Rolle, continuitate pe intervalul închis, derivabilitate pe cel deschis și valori egale la capete; la L'Hôpital, forma nedeterminată și derivata numitorului nenulă.
Ce înseamnă că derivabilitatea este mai tare decât continuitatea?
Că orice funcție derivabilă este și continuă, dar nu invers. Un grafic continuu nu se rupe; unul al unei funcții derivabile nu are nici măcar frânturi. Modulul, continuu peste tot, are un colț în origine.
Oamenii mai întreabă și: puncte de nederivabilitate · recapitulare continuitate și derivate · punct unghiular sau de întoarcere · derivate laterale la recapitulare · diagnosticul derivabilității
