Când pot folosi regula lui L'Hôpital?
Lecția pe scurt · clasa a XI-a · Regulile lui L'Hopital
Numai după ce ai constatat că raportul duce la sau la și că derivata numitorului nu se anulează în jurul punctului. Atunci derivezi separat sus și jos și calculezi noua limită; dacă ea există, este chiar limita căutată. Punctul poate fi și . Forma nedeterminată se verifică din nou ori de câte ori repeți procedeul, nu doar la prima trecere.
Până acum, nedeterminările cereau de fiecare dată o idee: o factorizare, o conjugată, o limită fundamentală. Regulile lui L'Hôpital înlocuiesc ideea cu o procedură — derivezi sus, derivezi jos, calculezi din nou limita.
Enunțul (se admite fără demonstrație): fie punct de acumulare al lui și derivabile pe , cu acolo. Dacă raportul duce la (ambele limite nule) sau la () și dacă există , atunci există și . Punctul poate fi și .
Procedura are patru pași, iar condițiile se verifică explicit la fiecare aplicare, inclusiv la a doua și a treia.
Cele trei capcane: (i) se verifică întâi că e caz de nedeterminare — aplicată în afara lor, regula dă rezultate false; (ii) se derivează numărătorul și numitorul separat, niciodată cu regula câtului; (iii) reciproca nu e valabilă — dacă nu există, nu rezultă nimic despre .
Cel mai util rezultat practic este ierarhia infiniților: pentru și pentru . Iar cele cinci limite fundamentale nu se demonstrează cu L'Hôpital: raționamentul ar fi circular.
De reținut
- regula se aplică numai la și la
- se derivează separat numărătorul și numitorul, nu cu regula câtului
- ierarhia infiniților: sub sub , pentru și
Greșeala tipică
Se aplică regula fără să se verifice că raportul este într-adevăr nedeterminat. În afara celor două cazuri rezultatul iese fals, iar greșeala nu se vede din calcul.
Exerciții din această mini-lecție
Valoarea limitei este:
- a)
- b)
- c)
- d)
Vezi răspunsul
Răspuns corect: a)
Ambele funcții tind la în , sunt polinomiale, iar pe o vecinătate redusă a lui : caz . Aplicând regula, . Control algebric: .
Un elev calculează aplicând regula lui L'Hôpital și obține . Care este răspunsul corect?
- a) , calculul este corect
- b) , pentru că regula se aplică de două ori
- c) , prin regula câtului
- d) , pentru că nu există nicio nedeterminare: numărătorul tinde la , numitorul la
Vezi răspunsul
Răspuns corect: d) , pentru că nu există nicio nedeterminare: numărătorul tinde la , numitorul la
Prima condiție a regulii nu este îndeplinită — nu suntem nici în cazul , nici în . Ambele funcții sunt continue în , iar numitorul e nenul, deci limita este pur și simplu . Aplicată în afara nedeterminării, regula produce un rezultat de două ori mai mare decât cel adevărat.
Valoarea limitei este:
- a)
- b)
- c)
- d)
Vezi răspunsul
Răspuns corect: a)
Este caz ; aplicând regula de trei ori, exponentul logaritmului scade de fiecare dată cu o unitate, iar la capăt rămâne . Rezultatul confirmă ierarhia infiniților: logaritmul, chiar ridicat la o putere, crește mai încet decât .
Întrebări conexe
Ce condiție trebuie să îndeplinească derivata numitorului?
Să nu se anuleze pe vecinătatea de lucru, punctul fiind scos. Fără condiția aceasta noul raport nici nu are sens. Ea se verifică explicit, la fel ca forma nedeterminată, înainte de a scrie prima derivare.
Se derivează raportul cu regula câtului?
Nu, în niciun caz. Se derivează numărătorul și numitorul separat, fiecare cu propriile reguli, apoi se formează noul raport. Confuzia cu regula câtului este una dintre cele mai frecvente greșeli la această temă.
Cât este limita din ln x supra x, la plus infinit?
Este . Derivând sus și jos obții , care tinde la zero. Rezultatul face parte din ierarhia infiniților: logaritmul crește mai încet decât orice putere pozitivă a lui .
De ce nu se demonstrează limitele fundamentale cu această regulă?
Pentru că derivatele funcțiilor implicate se obțin tocmai din acele limite, deci raționamentul s-ar învârti în cerc. Limita raportului sinusului, de pildă, stă la baza formulei . Demonstrația rămâne cea geometrică.
Ce se întâmplă dacă aplic regula fără să existe nedeterminare?
Obții un număr greșit, fără niciun semnal de alarmă. La în , limita corectă este , dar derivând sus și jos ai obține . De aceea primul pas este mereu verificarea formei.
Cât este limita din x pătrat supra 2 la puterea x, la plus infinit?
Este . Aplicând regula de două ori, numărătorul coboară la o constantă, în timp ce numitorul păstrează factorul exponențial care crește nemărginit. Concluzia se citează direct din ierarhia infiniților: exponențiala bate orice putere.
Oamenii mai întreabă și: regula lui L'Hôpital · când se aplică regula lui L'Hôpital · derivăm sus și jos la limite · ierarhia infiniților · l'hopital la nedeterminări
