Ce diferă între programa veche și cea nouă?
Lecția pe scurt · clasa a XII-a · O variantă de Bacalaureat M1 rezolvată (II)
Doar a doua problemă de la Subiectul al II-lea. Programa mai veche, valabilă pentru promoțiile de până în , adaugă acolo inelele, corpurile și polinoamele peste un corp. Restul variantei rămâne același: primul subiect, problema de matrice și sisteme și amândouă problemele de analiză nu se schimbă deloc.
Programa veche, după care se examinează promoțiile până în inclusiv, adaugă la Subiectul al II-lea, problema , unitatea despre inele, corpuri și polinoame peste un corp; restul variantei — Subiectul I, problema de matrice și sisteme, ambele probleme de analiză — este identic în cele două programe. La o problemă de polinoame se fac aproape întotdeauna aceleași trei mișcări: se determină parametrul dintr-o condiție (o rădăcină dată, un rest, o relație între rădăcini), se descompune peste și se trece într-un , unde se evaluează în toate cele clase. Uneltele sunt teorema lui Bézout și criteriul „un polinom de grad sau este reductibil peste un corp exact când are o rădăcină acolo” — la gradul criteriul cade. La sisteme, din nu rezultă „o infinitate de soluții”: un determinant caracteristic nenul înseamnă sistem incompatibil, iar concluzia se scrie în cuvinte. Cerința „încadrați integrala fără să o calculați” se rezolvă prin monotonia integralei: din pe rezultă , cu integrabilitatea justificată prin continuitate. Controalele finale: produsul factorilor se desface înapoi, volumul conține , iar valoarea încadrată trebuie să cadă strict între margini.
De reținut
- programa veche adaugă inele, corpuri, polinoame
- și caracteristic nenul: sistem incompatibil
- la gradul criteriul rădăcinii nu se aplică
Greșeala tipică
Se determină parametrul dintr-o rădăcină dată, dar valoarea găsită nu se mai verifică în enunțul de la început. O singură greșeală de semn la înlocuire duce la un parametru fals, iar toate subpunctele următoare se sprijină pe el.
Exerciții din această mini-lecție
Un sistem liniar de ecuații cu necunoscute are , iar unul dintre determinanții caracteristici este nenul. Sistemul este:
- a) incompatibil
- b) compatibil dublu nedeterminat
- c) compatibil determinat
- d) compatibil simplu nedeterminat
Vezi răspunsul
Răspuns corect: a) incompatibil
Teorema lui Rouché spune că sistemul este compatibil dacă și numai dacă toți determinanții caracteristici sunt nuli; unul nenul închide discuția: sistemul nu are nicio soluție. Aceeași concluzie se obține din Kronecker–Capelli, unde . Anularea lui singură nu decide nimic — ea spune doar că sistemul nu e de tip Cramer.
Afirmația „un polinom fără rădăcini într-un corp este ireductibil peste ” este adevărată:
- a) pentru polinoame de orice grad
- b) numai peste corpurile
- c) numai pentru polinoamele de gradul
- d) numai pentru polinoamele de gradul sau
Vezi răspunsul
Răspuns corect: d) numai pentru polinoamele de gradul sau
La gradele și , orice descompunere în factori neconstanți conține un factor de gradul întâi, deci o rădăcină în — de aici echivalența. De la gradul în sus, un polinom se poate descompune în doi factori de gradul al doilea fără nicio rădăcină: peste , nu are rădăcini, dar este . Aplicarea criteriului la gradul este una dintre capcanele constante ale examenului.
Polinomul are în :
- a) o singură rădăcină
- b) nicio rădăcină, deci este ireductibil peste
- c) exact două rădăcini distincte, și
- d) trei rădăcini distincte
Vezi răspunsul
Răspuns corect: c) exact două rădăcini distincte, și
Peste se evaluează în toate cele clase — metodă completă, nu încercare: , , , , . Sunt două rădăcini distincte, și ; cum gradul e , una dintre ele este dublă. Verificarea obligatorie: ✓.
Întrebări conexe
Ce trei mișcări are o problemă de polinoame?
Se determină parametrul dintr-o condiție dată, se descompune polinomul peste numerele reale, apoi se trece într-o mulțime de clase de resturi, unde se evaluează în toate clasele. Cele trei mișcări acoperă aproape orice enunț de acest fel.
Ce înseamnă un determinant caracteristic nenul?
Că sistemul este incompatibil, deci nu are nicio soluție. Anularea determinantului principal nu spune singură nimic; abia cel caracteristic desparte cazul cu o infinitate de soluții de cel fără soluții, iar concluzia se scrie în cuvinte.
Cum se evaluează un polinom în toate clasele din Z p?
Se înlocuiește pe rând fiecare clasă și se calculează, reducând la fiecare pas restul împărțirii la numărul dat. Dacă niciun rezultat nu este clasa nulă, polinomul nu are rădăcini acolo, ceea ce la gradele doi și trei înseamnă că este ireductibil.
Ce teoremă leagă restul împărțirii de valoarea polinomului?
Teorema lui Bézout: restul împărțirii la un binom de gradul întâi este chiar valoarea polinomului în rădăcina acelui binom. De aici se determină parametrii dintr-o condiție de tipul unui rest dat sau al unei rădăcini cunoscute.
Ce control se face după ce descompun un polinom în factori?
Se înmulțesc factorii înapoi și se compară cu polinomul de la care ai pornit. Un control mai scurt: se verifică termenul liber și coeficientul dominant, care trebuie să iasă din produsul termenilor corespunzători.
Oamenii mai întreabă și: programa veche și programa nouă la Bac · ce se schimbă la Bacalaureat M1 · problemă de polinoame la examen · determinant caracteristic · variantă rezolvată și comentată
